Profesor Doctor Constantin Tudor - un chip luminos

 

Cadrele didactice din FMI, adanc indurerate, anunta disparitia fulgeratoare dintre noi a profesorului doctor Constantin Tudor, Directorul Departamentului de Matematica, distins cercetator si dascal.

Domnul profesor Constantin Tudor, in primul rand, in calitate de sef al comisiei mele de doctorat, decembrie 2008.
Pascal spunea ca "la un om mare, totul este mare. La un om mediocru, totul este mediocru". Cred ca aceste cuvinte se potrivesc foarte bine profesorului Constantin Tudor. La dumnealui totul era mare: pasiunea pentru matematica, apoi corectitudinea, capacitatea de munca, inteligenta, iar in relatiile cu oamenii excela avand o caldura si o intelegere deosebita a celorlalti. Un parinte ortodox care a plecat de curand la Domnul (parintele Arsenie Papacioc) avea o vorba inteleapta: ca nu dai ceea ce ai, ci dai ceea ce esti. Astfel, profesorul Constantin Tudor daruia mereu din fiinta sa zambind si fiind atat de deschis spre comunicare. Ma gandesc ca acesta o fi motivul pentru care era atat de daruit de Dumnezeu, cu talent, cu putere de munca, cu o familie frumoasa si cu prieteni deosebiti. Cum se explica prolifica sa activitate de cercetare, daca nu printr-o viata ordonata si frumoasa, prin a face totul cu bucurie? Ca director de departament si ca sef de catedra crea in jur doar armonie. Un om placut lui Dumnezeu, cred, si de aceea sunt convinsa ca Dumnezeu nu ne va lasa fara mangaiere si fara raspunsuri la intrebarile si la problemele care au ramas in urma. Un model de modestie si de viata traita din plin, implinita prin faptul ca nu a ingropat talantul primit, ci dimpotriva. Numai ganduri bune pentru cel care asteapta din parte-ne ceva pozitiv. Si-mi aduc aminte cum povestea parintele Galeriu, ca la inmormantarea parintelui Staniloae vorbea cu acesta ca si cand ar fi fost in viata, cu convingerea ca este auzit. Aceasta este, cu siguranta, ceea ce e bine sa facem si noi. Eu ii multumesc pentru tot ce a facut pentru mine.
Cateva cuvinte ale parintelui Mihai Hau, care a slujit la inmormantarea domnului Profesor:

"ca toti oamenii de stiinta domnul profesor Tudor avea o relatie aparte cu Dumnezeu, si, firesc, o forma aparte de comunicare....!  unii Oameni in trecerea lor pe acest pamant poarta imparatia lui Dumnezeu in inima lor tacuti, discreti, se adapa din Lumina, devenind la randul lor, purtatori si izvoratori ai luminii! Bunatatea devine o stare de spirit, iar intelepciunea modul lor de viata! Oamenii acestia cunosc faptul ca cea mai inalta calitate a Divinitatii in relatia Sa cu fiinta umana este DISCRETIA ......astfel spus, Dumnezeu este permanent prezent in viata fiecaruia dintre noi, dar nu face niciodata zgomot.....Domnul Profesor Tudor Constantin a inteles lucrul acesta ! O adevarat relatie cu Dumnezeu inseamna : DISCRETIE, DECENTA, DEMNITATE si DRAGOSTE de OAMENI!  

preot Mihai Hau"

Ce spun mexicanii despre domnul profesor Tudor:

http://noticiariomatematico.blogspot.com/2011/07/muere-el-matematico-constantin-tudor.html

Razboiul cu ignoranta (text publicat in ziarul "Lumina")

În timp ce se desfăşura examenul de bacalaureat,  participam la al şaptelea Congres al Matematicienilor Români, la Braşov. Vestea rezultatelor proaste ale tinerilor am primit-o acolo, aflată printre mari dascăli şi formatori, de azi şi de ieri. Tot acolo, editura Spandugino ne-a pus la dispoziţie cartea „Educaţia în spectacol” a academicianului Solomon Marcus, care propune o metaforă războinică: asimilează educaţia cu un război cu ignoranţa, cu necunoscutul. Trasează câteva repere pentru adolescenţi, referindu-se la rolul televiziunii, la menirea şcolii,  la faptul că preocuparea de a învăţa pentru a trece un examen şi nu pentru a avea nevoie de a înţelege lumea, de a înţelege o anumită idee, este catastrofală. Practic, din această perspectivă, nu rata de promovare este problema, ci tragică este rătăcirea, ieşirea în afara unui traseu cultural a acestor tineri.

Cartea este uimitoare prin evidenta capacitate a protagonistului ei de a se apleca asupra universului interior al tinerilor, prin puterea de seducţie culturală şi umană, prin comunicativitatea pe care, probabil, a exersat-o dăruind, prin bucuria împărtăşită, prin forţa tinerească a unei vârste care păstrează capacitatea de a se uimi şi de a se întreba mereu. Modelul intelectualului interesat de ceea ce se întâmplă în şcoală, de problemele de educaţie, este Traian Lalescu: „pentru el gimnaziul era la fel de important ca şi universitatea, educaţia copiilor la fel de importantă.” Propunând acest model, profesorul Marcus face şi comparaţia cu nepăsarea pe care universitarii o manifestă azi faţă de învăţământul preuniversitar.

Referitor la cultura matematică, prezentăm o definiţie care însumează „şi teoreme, idei, o anumită istorie, motivaţii şi semnificaţii, relaţii cu alte discipline.” Astfel, „dacă rămânem numai la exerciţii, matematica va fi redusă la o prestare de servicii, cum ar fi de pildă, să rezolvăm exerciţii pentru bacalaureat.”

Dar să ne întoarcem la Congresul Matematicienilor de la Braşov. După ceremonia de deschidere din 29 iunie, academicianul Solomon Marcus a prezentat câteva aspecte ale cercetării matematice din România, punând accentul pe integrarea în spaţiul mai larg al culturii. A rostit numele matematicianului Bogdan Suceavă, care este şi un foarte apreciat romancier, şi al lui Dan Tudor Vuza, un nume de referinţă în gândirea muzicală. Ideea culturii ca întreg a dat viaţă şi prezentării „De la paradigma euclidiană la cea neeuclidiană”, la secţiunea de Istoria matematicii. Matematică, filozofie, literatură, pictură, lingvistică, toate converg dintr-o necesitate (interioară) a unităţii fiinţei. Profesorul Marcus a evidenţiat universul ficţional al matematicii, coesiunea şi coerenţa lui, expansiunea în timp şi unitatea sincronică. Aceste trăsături fac din această ştiinţă un domeniu cu siguranţă atrăgător din punct de vedere spiritual.

Editura Universităţii din Bucureşti ne-a invitat la o lansare de carte. Este vorba despre Nicolae Popescu. Omul, matematicianul. Mentorul.  Cu un cuvânt înainte, note şi îngrijire de matematiciana şi poeta Elena Liliana Popescu, cartea este un omagiu adus marelui matematician român, membru corespondent al Academiei Române, care s-a stins din viaţă acum un an. Gânduri ale celor care l-au cunoscut pe Nicolae Popescu sunt prezentate cu tituri ca: Nicolae Popescu – un fenomen de mare valoare umană şi ştiinţifică, Omul Nicolae Popescu – întruchiparea spiritului de jertfă, Avea mare credinţă în Dumnezeu, în umanitate şi în neamul românesc, Nae Popescu – Rezistenţa prin spiritualitate, Dăruind iubire fără sfârşit, Ne-a aşezat la „masa cunoaşterii”, Urma nevăzută a unui Om. Vorbind despre sine, matematicianul ajuns academician spunea cu modestie: „eu ştiam şi ştiu despre mine doar faptul că sunt un muncitor smerit pe ogorul ştiinţei, unde am obligaţia ancestrală să-mi valorific la maximum talantul pentru care va trebui să dau seama, cândva, în faţa Instanţei Supreme.”

Aş vrea să mai punctez faptul că anul acesta se împlinesc cincizeci de ani de la moartea lui Dan Barbilian/Ion Barbu, astfel că nu puteau să lipsească lucrările despre matematicianul poet. Profesorul Dragoş Vaida a amintit că lecţiile lui Barbilian erau drame de conştiinţă, meditaţii, întrebările fiind puse de cel care preda, iar demonstraţia era un mod de a comunica adevărul, mai degrabă decât un mod de descoperire. Profesorul Sergiu Rudeanu s-a aplecat asupra câtorva aspecte ale operei matematice a lui Dan Barbilian, evidenţiind expresivitatea limbajului său (aş adăuga, frumos ca şi acela al unui alt cărturar român, Gheorghe Lazăr). Studiul profesorului Sergiu Rudeanu se întemeiază pe amintirile de la cursurile ţinute de Barbilian. Domnia sa observă că acesta umaniza obiectele matematicii. De exemplu, „cuvântul cerere, care sugerează o acţiune umană, este mult folosit de Barbilian cu înţelesul de axiomă. Un element sau o structură ascultă de o teoremă sau o axiomă, dar mai ales, o teorie matematică se lasă dedusă dintr-un număr finit de axiome. Comentând cererea independenţei unui sistem de axiome, Barbilian ne explică faptul că ea a apărut din dorinţa ca <<sistemul de axiome să nu fie pletoric, ci minimal>>. Mult mai frumos spus decât cu termenul actual: <<redundant>>!”

Factorul uman este adus în discuţie, din păcate doar la secţiunea de Istoria matematicii. Cu domnul Rudeanu am avut o lungă discuţie despre educaţie, concluzia fiind importanţa culturii generale dobândite în şcoala generală şi în liceu, odinioară. Şcoala oferea un fundament pentru viitorul intelectual, pentru formarea unei personalităţi armonioase. Era într-adevăr un război câştigat cu ignoranţa. Cele câteva sute de participanţi la Congresul matematicienilor, majoritatea profesori, sunt în linia întâi. Şi vreau să cred că insuccesul elevilor de anul acesta reprezintă faptul că s-a pierdut o bătălie,  nu tot războiul.

Transfigurarea cosmosului prin lumina învierii

Katharina, „scorpia“ îmblânzită din piesa omonimă a lui W. Shakspeare, de îndată ce a avut mintea limpede şi cugetul curat, a început să vadă orice fiinţă ca pe o fecioară: „Signore, să mă ierţi! Sunt amăgită,/ În dimineaţa aceasta însorită,/ De strălucirea razelor de soare,/ Orice fiinţă o fecioară-mi pare.“

Aceasta poate fi o sursă de umor, având în vedere că şi un bătrân sfătos îi pare Katharinei a fi o fată frumoasă şi i se adresează ca atare, cu uimire, întrebând de unde vine această minune: „Fecioară dragă, chipu-ţi fermecat/ De când privesc la el, m-a uluit! De unde vii? Şi cin’ te-a zămislit?// Ce fericiţi s-ar cuveni să fie/ Părinţii unei fete-aşa zurlie! Şi încă mult mai mult de fericit/ Ţi-o fi, cândva, un mire mult dorit!“ Nu era însă decât un bătrân ofilit, cu pielea zbârcită.

Zâmbetul dispare, cu siguranţă, dacă gândim mai adânc. Chipul realităţii apare feciorelnic în orice dimineaţă a spiritului şi orice sărbătoare ne face să zărim un alb dumnezeiesc plutind pretutindeni. Degete sfioase şi firave abia ating acest văl alb de lumină şi bucuria regăsirii într-un nou orizont, mai pur, feciorelnic, izvorăşte din inimile neprihănite.

Dar aceasta abia după ce a fost trecută prima din prima etapă din lunga călătorie a sufletului către lumină. Căci sufletul era precum Katharina, o femeie care trebuie îmblânzită: „Să te-mblânzesc: dintr-o afurisită,/ Să fac din tine-o soaţă potrivită,/ Şi dintr-o zgripţuroaică să te fac/ Să fii, pe veci, un înger, nu un drac.“

Tema vederii unei realităţi revenite la o vârstă edenică este reluată de Ioan Alexandru într-un poem numit Autoportret: frumuseţea de la începutul lumii, bucuria plenară a existenţei, starea ontologică de nuntire, de participare permanentă la viaţa lui Hristos sunt condiţionate de curăţia trupească şi sufletească. Într-o astfel de stare, poetului Ioan Alexandru fiecare fată i se pare a fi mireasă: „De ce mă simt eu, oare, în fiecare zi/ Învins de-o bucurie aproape neînţeleasă?/ Că-n fiecare tânăr eu însumi par a fi/ Şi fiecare fată mi-o socotesc mireasă.“

Starea harică, de bucurie, este trăită şi asumată conştient. Este bucuria pascală, când tot cosmosul este transfigurat şi înnoit; bucuria cea nouă, la care ne cheamă Hristos când spune: „Intră în bucuria Domnului tău!“; bucuria pe care au gustat-o magii mergând după stea; bucuria pe care Sfântul Serafim de Sarov o împărtăşea tuturor.

De ce e o bucurie „aproape ne-nţeleasă?“ Pentru că este mai presus de lumea aceasta, nu seamănă cu nicio altă bucurie, nimic n-o poate face să pălească. În ea omul se simte el însuşi întreg, trăieşte o vârstă a creaţiei veşnice, adică a unei tinereţi permanente şi este în comuniune cu toţi. De aceea zice poetul: „Că-n fiecare tânăr eu însumi par a fi“.

Ultimul vers: „Şi fiecare fată mi-o doresc mireasă“ este explicat de teologul Costion Nicolescu: „Nimic donjuanesc aici! Pe care fată ţi-o doreşti şi ţi-o poţi socoti mireasă? Pe cea mai frumoasă, pe cea mai curată, pe cea mai blândă, pe cea mai de neatins, pe cea mai…Când ai ajuns să vezi în jurul tău o lume de mirese, eşti deja, cu adevărat, în preajma lui Dumnezeu, ai atins un statut existenţial care-ţi permite să nădăjduieşti într-un mod mai accentuat la propria-ţi mântuire!“

De fapt întreg cosmosul este mireasă, mireasă a lui Hristos. Şi toată suflarea se bucură şi toţi nuntaşii, după cum spune Sheakspeare, cu umor: „Toţi cei care au fost la nuntă invitaţi,/ De nu sunt veseli, să fie spânzuraţi!“

Dar să nu uităm că viaţa spirituală are doi paşi: o pierdere şi o aflare, şi că astăzi mulţi se opresc la mijlocul drumului. Pentru unii nu mai există nicio speranţă: „Nimic, nimic nu l-ar mai putea salva“. (Claudiu Komartin, Poemele cu tătuca din volumul Un anotimp în Berceni). Este vorba despre tatăl risipitor care îi învață pe cei ai casei agresivitatea: „Brutalitatea lui este singurul lucru de care putem fi siguri“.  Spațiul închiderii totale poate fi oriunde: o cameră dintr-un bloc, o gospodărie dintr-un sat. În gospodăria bunicilor din Chircani, Komartin se confruntă cu forțele întunericului, descrie urmele care le lasă pe trupuri: „Așa l-am găsit într-o noapte: zăcând în noroi/ printre râturile pofticioase şi-nsângerate./ După ce scăpase cuţitul din mână, a leşinat/ copleşit de miros şi de forfota necontenită de trupuri/ iar animalele, înfometate,/ nu l-au iertat./ Până să îl ridic dintre dânşii, porcii-i înfulecaseră o ureche.“ Tatălui bolnav i se reproşează: „Ai fost un porcar crud şi gelos, un grădinar al nefericirii.“

O pildă a fiului risipitor care nu s-a întors, ci, îmbătrânit în păcat, ne arată prin contrast, cât poate fi de îngrozitoare realitatea pe care bucuria învierii nu a sfinţit-o. Dar noi ne revendicăm fii ai luminii, fii ai învierii.

Poezii publicate in reviste

1) In revista Ramuri martie 2011
http://revistaramuri.ro/index.php?id=1476&editie=57&autor=de%20Monica%20Patriche
2) http://www.omniscop.ro/literatura/poezie/poveste-despre-noi-si-despre-frica-imparatului-arcadius/

Interesant pentru adolescenti

Pam Stenzel - Sexul are un pret (Conferinta):

http://www.youtube.com/watch?v=X72ktoHAKJA&feature=related (partea 1)

http://www.youtube.com/watch?v=g9v_jmBPx6Q&feature=related (partea 2)

http://www.youtube.com/watch?v=85O8a1qvWjk&feature=related (partea 3)

http://www.youtube.com/watch?v=uL2frAAgrRM&feature=related (partea 4)

http://www.youtube.com/watch?v=fxoYmO6gwv4&feature=related (partea 5)

http://www.youtube.com/watch?v=-fT2RB3FDoY&feature=related (partea 6)

Alteritatea, condiţie a iubirii

„În singurătate e nevoie de o dragoste sporită pentru a supravieţui“, notează undeva Octavian Paler. Narcis a îndreptat această iubire către sine însuşi. Ochiul său contempla nemurirea de-o clipă. O frumuseţe tristă, o melancolie atât de departe de luminoasa deschidere a unui chip autentic creştin. Dacă creştinul îşi doreşte singurătatea pentru a fi împreună cu Dumnezeu şi cu semenii, iubind, Narcis, în singurătate, se contempla doar pe sine.

Povestea lui este tragică: el nu poate iubi decât trădându-şi firea. Moare aparţinându-şi doar sieşi, respingând planul de salvare, când cineva se oferă să-i fie mormânt şi să scapele în braţele ei de sine însuşi. Destinul solitar al acestui idolatru nu place Creatorului: este un risipitor al darurilor divine, iar crima lui este ignorarea iubirilor din jur. Narcis nu răspunde chemării aproapelui, văzut ca un mesager: nu va răspunde nici lui Dumnezeu. Întregul cer îi devine potrivnic, un negru verdict îl apasă.

„Cantata lui Narcis“ – poemul lui Paul Valéry – a fost scris din aprile 1938 până în noiembrie 1938, la cererea doamnei Germaine Tailleferre, o muziciană care l-a folosit ca libret pentru o cantată compusă de ea. Întrupează artistic, apelând la fantastic, ideea necesităţii deschiderii spre Altul.

Prima scenă reprezintă un luminiş în care zburdă nimfele. Se joacă şi descoperă zădărnicia lipsei iubirii: „Distrând-o-n joaca noastră, noi nu ştim ce e iubirea/ zilnic pierdem o zi din strălucire,/ Fără iubire.“ Pe acele ţărmuri nu e iubire pentru ele. Frumuseţea nu le este suficientă: „În zadar, în zadar!“ rosteşte una dintre nimfe, la acea sărbătoare a frumuseţii. „Zadarnic! Ni-e deşartă rugăciunea!“ Nemurirea este deşartă fără iubire: „Nici moarte, nici iubire nu ne vin./ Nici dor, nici suferinţă să se împlinească.“ Ochii lor privesc spre Narcis, care, îngenuncheat pe ţărmuri, se autocontemplă. Singurătateea lui îi pare a fi asemenea soarelui, de care se simte a fi înrudit prin destin. Idolatria îl face să se simtă zeu: „Nu-s eu însumi chiar zeul din fântână,/ Spirit ce setei sale îşi află răspuns în sorb/ Un corp perfect pe care şi l-a ales drept corp?“ Corp perfect, Narcis îşi este sieşi dorinţă şi visare. Extazul lui depinde de liniştea apelor. Orice tulburare a adâncurilor îl transformă în pulbere, încât i se pare că „Vreun monstru vag strănută-n funduri de cristal.../ Clara-mi fântână-n care dormea un ins brutal/ De-o stranie furtună-i cuprinsă brusc şi plânge.“ Violenţa valurilor face ca Narcis să piardă totul: singurătatea, calmul, aparenţa, ţelul unic pe care-l dorea în absolut: acel sine pe care singur, îl iubea.

Iubirea aduce limpezime şi apa fântânei licăreşte acum blând, datorită aburilor unei nimfe ce se arată şi care, chemându-l pe Narcis, îi cere: „TU...vino...Într-un semen iubeşte-te ardent...“ Nimfa îi vorbeşte de alteritate ca şi condiţie a iubirii, îndemnându-l să lase deoparte monotonia şi falsitatea iubirii de sine: „Ah, bănuieşti tu oare-n speranţa ta deşartă/ Deosebirea noastră câtă iubire poartă?/ […]/ Observă-n mine această altă frumuseţe care/ Cu-a ta suportă-n farmec oricând asemănare.“

Narcis se plânge că Nimfa i-a corupt întreaga sihăstrie, lăsând să se înţeleagă că-n singurătate se poate iubi deplin pe sine însuşi, este o condiţie de a fi mai deplin. Degeaba iubirea spune că darul oglinzii este o umbră, că numai ea, iubirea, e deplină, prisos de bucurie, că îl poate oferi sieşi întreg: „Îl vei simţi pe Narcis lui Narcis mult mai scump/ Că mi-a redus la sine statura-mbrăţişată.../ Cu gura mea voi şterge pe buza ta-ngheţată/ Gerul ce-l dă limpidul linţoliu de cleştar/ Unde-ţi aşezi sărutul pe tine însuţi doar...

Narcis e dorinţă de a fi doar el, obsesia care limitează. Nimfa îi cere „Un tu mai mult ca tine, mai tare şi mai bine,/ Un Narcis care poate să fie-mbrăţişat.“ Iubirea de sine aduce o cunoaştere limitată. Îi pare la un moment dat că pădurile, şi rocile, şi mii de voci vorbesc doar despre el. Incapabil de jertfă, incapabil de a se dărui, Narcis are un fel aparte de a se iubi: „În pura-mi acalmie/ Eu vreau să-mi aparţin doar mie:/ Vreau să mă vad, să mă revăd mereu.“ Propria frumuseţe e un dar care consideră că-i aparţine şi cu care poate face tot ce doreşte. Frumuseţea are rostul de a deschide privirea altuia spre tine, îi amintesc nimfele: „Narcis, Narcis,/ Că eşti frumos, la ce-ţi ajută?/ Iubirea nu-i doar suvenir/ Al celui care-n văl sărută/ reflexul unui trandafir...“

Deschiderea spre alteritatea aproapelui este o condiţie a umanului: „dacă Narcis nu vrea pe altul să iubească decât pe sine însuşi, nimic uman nu este-n el. Frumuseţea lui îl osândeşte“ spun nimfele. Pierzarea este fără drept de apel, căci îndrăgostitul de sine nu ştie să ceară iertare: „eu nu le cer clemenţa,/ mai minunată mi-e esenţa... “

Despre ascultare într-o piesă a lui Shakespeare (Text publicat in ziarul Lumina din 15 martie 2011)

„Vezi, dragă Kate, nu e mai bine aşa?/ Când eşti supusă, eşti şi ascultată.“ – sunt cuvintele pe care Petruchio le spune Katharinei în finalul piesei Îmblânzirea scorpiei, scrisă de William Shakespeare.

Tema piesei este opusă unei teme dintr-o legendă medievală franceză, preluată apoi de diverşi scriitori englezi. Personajul feminin principal al acelei legende reprezintă modelul medieval al soţiei răbdătoare, supuse şi devotate soţului. Supusă la grele încercări un timp îndelungat, Griselda nu s-a plâns niciodată şi a dovedit aceeaşi credinţă şi supunere faţă de soţul ei.

Văzând-o pe Katharina îmbufnată, răutăcioasă, îndrăcită, Petruchio i s-a adresat cu bunătate, ca şi când ea ar fi fost pe dos de cum era: „E dulce, blândă, ca o turturică,/ Atunci când dimineaţa se ridică/ Înmiresmata rouă. Potolită/ Ca Grisselinda.“ Comparaţia Katarinei cu Griselinda stârnea hazul, dar era şi o modalitate de a stinge prin umor un conflict şi o pornire spre rău care veneau dinspre femeia încăpăţânată şi rea. Astfel, Petruchio nu răspundea răului cu răul, ci, făcându-se că nu vede şi nu aude ce spune Katharina, aducea laude unei femei ideale, prototipul la care o raportează pe Katharina reală, urmând s-o transforme ulterior.

Astfel că dacă publicul râde de comparaţia făcută între femeia virtuoasă şi femeia îndrăcită, este  doar un moment de respiro în ritmul alert al piesei. Căci o găsim în final pe Katharina metamorfozată, schimbată în întregime, dând sfaturi femeilor în ceea ce priveşte buna lor purtare, în special faţă de soţi: „Înseninează-ţi faţa încruntată/ Şi nu privi atât de supărată,/ la cel ce e stăpânul tău, pe viaţă!/ Întocmai cum câmpia o îngheaţă/ Un ger năprasnic, frumuseţea ta/ Se ofileşte iute, de eşti rea./ Nu e frumos, să ştii. Şi nu-ţi stă bine./ Femeia mânioasă-aşa ca tine/ E tocmai ca fântâna, tulburată,/ Din care scoţi o apă necurată,/ Din care nimeni n-ar voi să bea,/ Chiar dacă setea l-ar cutremura.“

Katharina ajunge la înţelepciunea gândului că trufia dezbină, că vorbele piperate pe care le spunea sunt sunt vorbe-n vânt, că puterea ei e o iluzie, că răscumpărarea se poate face doar prin iubire, că e mai bună pacea cu soţul decât lupta cu el, că ar vrea să-şi pună mâna în mâna lui.

Modul lui Petruchio de a o îmblânzi este unul omenesc, concluzionează Lucenţio, uimit şi totodată încântat de schimbare. Şi cum să nu fie uimit? Şi cum să nu fie încântat? Căci vorbindu-i prima dată lui Petruchio despre Katharina, profesorul ei de muzică, Hortensio, o prezentase aşa: „Ba lăut-a a rupt-o-n cap la mine!/ Cum se-ncurca cu coardele, voiam/ s-o fac să cânte astfel cum ştiam/ Şi degetele unde trebuia/ Să i le aşez. Şi-atunci, deodată, ea/ A început să strige: ‹‹Îndrăzneşti/ Ca degetele să mi le răneşti?››/ Şi poc! Îmi trage cu lăuta-n cap!/ Pe când mă gândeam cum pot să-i scap,/ Şi stam nedumerit, privind la ea,/ Îndată a început a mă-njura:/ ‹‹Eşti un neghiob! Un lăutar tâmpit!›› Şi alte multe lucruri...Îngrozit,/ Am şters-o-ncetişor, să nu mă bată...“

Din portretul făcut de profesorul de muzică, putem ghici sufletul Katharinei, lipsit de delicateţe, de răbdare, de sensibilitate şi plin de orgoliu, de agresivitate. Impulsivă şi răsfăţată, Katharina nu era capabilă să înveţe armonia. Nici a unei melodii, darămite să fie în comuniune cu ceilalţi.

Petruchio s-a făcut, la un moment dat, ecoul răutăţii ei: „Petruchio s-a Katharinizat!“ spune Gremio. Căci, într-adevăr, dacă flacăra bunătăţii nu poate schimba pe cineva, atunci „iarna se mai întâmplă să-l mai îmblânzească pe om. Ca şi pe femeie, uneori. Şi pe fiare.“ Iarna îi arată că strădaniile lui sunt zădărnicite de stihiile naturii. O forţă şi mai mare îl smereşte, îl face răbdător, blând, îl face să vadă care este locul său în univers.

Alte metode de îmblânzire, de umanizare, sunt foamea şi abţinerea de la somn. Postul şi trezvia, cum spunem noi, ortodocşii, pun în armonie puterile sufletului, care nu mai vrea să înfrunte, să contrazică, să tiranizeze pe alţii, ci învaţă să fie liniştit, mulţumit cu cât are, binevoitor, răbdător, iubitor. Învaţă că pacea şi iubirea sunt superioare dreptăţii. Şi poate astfel, cu noile aripi, să zboare spre zări senine şi să fie fericit. Astfel se explică schimbarea Katharinei, bucuria ei de a fi altfel, împlinirea ei ca om, ca fiinţă iubitoare, capabilă de dialog, ajunsă la înţelegerea faptului că numai când eşti supus, eşti ascultat.

Petruchio arată care sunt armele cu care a luptat împotriva împietririi sufletului: postul şi nesomnul. Aseamănă sufletul cu un şoim, după cum se vede: „Atâta vreme cât nu se supune,/ Nu va mânca decât printr-o minune,/ Căci şoimii n-ai să faci, de sunt sătui,/ să zboare în folosul nimănui./ Ca să-mi înduplec şoimul fioros/ Să-nveţe cum să-mi fie de folos,/ Mai am un mijloc bun, ca la necaz:/ Ca zi şi noapte să rămână treaz.“

În speranţa că noi nu spunem despre nici un soţ că „s-a Katharenizat“, pentru că nu este cazul, pentru că soţia lui este bună şi blândă, iubitoare, cum trebuie să fie o soţie creştină, închei într-un mod optimist, subliniind ideea pusă de Shakespeare în gura „scorpiei îmblânzite“, cum că omul nu se poate răscumpăra decât prin iubire.

Despre petrecerea cu folos a timpului (ziarul Lumina, 1 martie 2011)

Amintesc sfatul: Nu vă risipiţi timpul cu nimicuri!, dat de călugărul din povestea „Cele cinci surori din York“. Povestea este spusă de un călător tovarăşilor săi în romanul „Nicholas Nickelby“ de Charles Dickens.

Le este util călătorilor să spună poveşti pentru a le trece vremea mai repede şi pentru a trage învăţăminte folositoare. În special când învăţămintele se referă la viaţă şi la felul în care trebuie trăită ea.

Cele cinci surori din poveste erau frumoase şi tinere, iar inimile le erau curate şi pline de bucurie. Povestitorul avea un dor anume, dor de raiul plin de dulceaţă, şi gândul la el îl făcea să străvadă prin frumuseţea acestor cinci fete posibilitatea ca întreg pământul să fie rai: „Dacă inimile noastre, ale tuturor, ar semăna cu cele ce bat atât de uşor în pieptul făpturilor tinere şi frumoase, ce rai ar fi pe pământul acesta! Dacă, în timp ce trupurile nostre îmbătrânesc şi se ofilesc, inimile noastre ar putea să păstreze tinereţea şi prospeţimea din zorii vieţii, ce putere ar mai putea să aibă necazurile şi durerile? Dar pecetea slabă a raiului care, în copilărie, se mai păstrează încă, se toceşte şi se şterge în luptele noastre cu lumea şi curând piere; prea adesea, nelăsând nicio urmă în afară de un jalnic gol.“

Fetele erau într-adevăr frumoase. Locuiau lângă Mânăstirea Saint Mary. Călugării le vizitau uneori şi le îndemnau să nu mai risipească „ceasurile nepreţuite cu flecurile astea deşarte.“ Surorile cuseau la gherghef, dar rodul muncii lor era socotit de monahi „o podoabă deşartă, care să măgulească mândria firavei şi nesocotitei seminţii femeieşti.“ Erau mustrate pentru îndeletnicirile lor fără rost, aducânduli-se aminte de graba cu care trece timpul şi de faptul că ar trebui să se gândească mai mult la veşnicie: „Umbra fiecărei zile ce se duce cade pe mormintele noastre, iar viermele se bucură când vede asta, căci ştie încotro ne grăbim. Fetele mele, n-aţi aflat alt chip mai bun de a petrece ceasurile fugare?“

Domnişoarele însă lucrau, aşa cum le rugase mama lor înainte de a muri, cu modestie şi voie bună, cu bucurie nevinovată şi gânduri curate, astfel încât, mai târziu, aceste bucurii rămase în suflet să le apere în lupta cu grijile şi încercările lumii, iar lucrul lor să le trezească gândurile bune de odinioară.

Erau povăţuite să îşi petreacă restul timpului vieţii lor în mănăstire, să-şi închine viaţa Domnului, căci „ţărâna omenească goneşte spre mormânt.“ Dar cele cinci tinere visau să atingă fericirea în interiorul grădinii lor verzi şi nu într-o chilie rece de mănăstire.

Înainte de a pleca pentru mult timp, vocea călugărului se mai făcu o dată auzită pentru a explica şi ce sunt amintirile, şi cum sunt ele însoţite de durere. Surorile, îndrăgostite de viaţă şi dorind bucuria ei, se îndepărtară în fugă de aceste cuvinte şi de cel ce le spusese. Călugărul le ceru să se oprească din drumul lor: „Staţi şi să auziţi din gura mea ce sunt acele amintiri pe care vreţi să le îndrăgiţi pe vecie şi pe care vreţi să le deşteptaţi, cu ajutorul unor jucării deşarte, după ce au adormit întru Domnul. Amintirea celor pământeşti se însoţeşte, în viaţa de apoi, cu amară dezamăgire, cu jale, cu moarte, cu schimbări cumplite şi tristeţi istovitoare. Va veni timpul când o privire spre aceste fleacuri fără rost vă va deschide răni adânci în inima unora dintre voi şi vă va lovi în suflet. Când va sosi ceasul acela – şi, băgaţi de seamă, de sosit va sosi – întoarceţi spatele lumii de care v-aţi agăţat şi îndreptaţi-vă către adăpostul pe care l-aţi dispreţuit.“ Călugărul le atrage atenţia că nu chilia unei mânăstiri este rece, ci inima muritorilor întunecată de nenorocirile şi încercările vieţii.

Dialogul acesta este partea cea mai importantă a povestirii. Apoi, totul începe să pălească, fapte şi gesturi şi glasuri care nu se mai disting, şi timpul, da, timpul vieţii se scurge mai repede decât o poveste. Şi în poveste, ca şi în viaţă, fetele au fost azvârlite în umilinţă şi în tristeţe, iar răspunsul călugărului în faţa lacrimilor lor a rămas acelaşi: „Nu foloseşte la mare lucru să vă risipiţi timpul cu nimicuri, care reînvie nălucile palide ale nădejdilor din anii tinereţii. Îngropaţi-le, îngrămădiţi căinţe şi ispăşiri peste căpătâiul lor, înăbuşiţi-le şi lăsaţi mânăstirea să le fie mormântul!“

Trecuse vremea când schimbarea şi durerea nu erau decât cuvinte, fetele aveau experienţa tristeţiii care încoronează frunţile tuturor, sora cea mai frumoasă şi mai veselă murise de mult, celelalte fuseseră dezamăgite, şi totuşi nu puteau să îngenunchieze în rugăciuni într-o chilie de mănăstire. Timpul a micşorat numărul celor vii, şi apoi a făcut să pălească şi culorile de pe morminte.

Chiar dacă surorile nu au avut vocaţia vieţii monahale, broderiile lor au fost zugrăvite pe fâşii de sticlă colorată şi pe pereţii bisericii. Şi atunci lumina pe care ele o iubiseră cădea peste acele geamuri de pardoseală…

Este o poveste tristă, despre durerea vieţii, dar are ceva mângâietor în ea, şi anume gândul că aceia care au plecat dintre noi şi pe care-i plângem, iubind cu nevinovăţie viaţa şi bucuriile ei curate, s-au pregătit pentru o lume care este cu mult mai curată şi cu mult mai fericită.

Memoriile Mitropolitului Bartolomeu (articol publicat in ziarul Lumina din 8 februariarie 2011)

Primind un premiu special din partea Uniunii Scriitorilor din România, volumul Memorii (editura Polirom, 2008) al Înalt Preasfinţitului Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, se recomandă de la sine prin sinceritate și autenticitate, prin evocarea unei perioade tulburi din istoria poporului român, fiind în același timp jurnalul unui scriitor care își cunoaște și își urmează vocația.

În această perioadă de maximă deschidere a Bisericii către cultură mi se pare important de evocat traseul spiritual al arhiereului scriitor.  Astfel de cărți care presupun un dialog teologic-literar sunt bine primite în lumea literelor. Voi da un singur exemplu. Criticul Dan C. Mihăilescu, în cronica sa  la o carte de literatură a părintelui Ioan Pintea, se pronunță asupra necesității existenței unor oameni cu dublă vocație: ‹‹De-am avea măcar douăzeci, dacă nu o sută, de astfel de preoți (așa cum dorea Noica tinerii „mâncători de foc” prin care să facem cultură de performanță), cu totul altfel ar arăta dialogul intelectualilor laici cu Biserica Ortodoxă…››

Amintirile sunt incomplete și seamănă, așa cum recunoaște autorul, cu apa muntelui poticnită de pietre. Datată este perioada hawaiiană, o vacanță de câteva luni în care se dedică scrisului. În perioada 1965-1976 Părintele Bartolomeu Anania a avut, la Detroit, funcțiile de misionar eparhial și îndrumător al școlilor duminicale, redactor al revistei și al calendarului Credința. Jurnalul Hawaiian, redând perioada decembrie 1970 - iunie 1971, descrie activitatea literară intensă, lucrul la piesele Steaua Zimbrului, Miorița, Du-te vreme, vino vreme. Volumul Poeme cu măști, cuprinzând opera dramatică a autorului a apărut în 1972 la Cartea Românească. Personaje întâlnite, mituri locale vor fi regăsite în romanul Străinii din Kipukua.

Romanul Străinii din Kipukua este considerat o alegorie a morții și a învierii individului; Hawaiiul poate fi văzut ca o alegorie a Edenului originar. Critica literară a identificat motivul principal al romanului ca fiind motivul identității. Dumitru Micu conchide că „Drama crizei de identitate poate fi depășită prin întoarcere la rădăcină”. Pierderea identității originar-autentice are drept cauză desacralizarea societății. Unul dintre personajele cărții, Diana, „s-a simțit deodată străină sau, dacă vrei, înstrăinată de ea însăși, de propriile ei izvoare, de propria ei identitate.”  Diana recunoaște că ființa ei lăuntrică a suferit o schimbare atât de adâncă, încât nu se recunoaște. Un alt personaj, domnul Martin afirmă: „Știi tu ce înseamnă să fii străin de propria ta viață?/../Eu știu.[…] Parcă am juca drama unor crize de identitate, ha, ha, ce dramă stupidă!” Într-un același registru semantic trebuie să integrăm și spusele prințului Lohiau: „Știu ce am fost, dar nu am siguranța a ceea ce sunt. Și a ceea ce va să fiu de acum înainte. Cred că e o mare nefericire să înviezi înainte de vreme. Ce poate fi existența unui om fără biografie?”

Drama personajelor din roman și a naratorului poate fi regăsită, cred, în paginile volumului Memorii publicat la Polirom.  Iată un fragment edificator, care redă starea de spirit din închisorile comuniste ale condamnatului Bartolomeu Anania, după confruntarea cu mărturia unui semen al lui: „Toată noaptea n’am dormit. Aveam senzația că sunt victima unei halucinații. Apoi am început să mă îndoiesc de mine însumi, de propria mea memorie, de luciditatea propriilor mele fapte. Scormoneam cu seriozitate în amintire și nu mă găseam nicicum acolo unde declarația călugăriței pretindea că am fost; nu-mi găseam cuvintele, nici măcar gândurile, intenția, nu-mi găseam nimic. ”

Foarte interesantă este evocarea perioadei, de peste un timp, a celor douăzeci de ani trăiți la Văratec, considerat drept „adevăratul domiciliu și principalul atelier de lucru intelectual.” Văratecul era vizitat adesea de scriitori și de familiile acestora. Veneau în perioada aceea acolo soția lui Mihail Sadoveanu și soția lui Ionel Teodoreanu, precum și doamna Zoe Dumitrescu Bușulenga. Funcționa și un cenaclu literar. Tot la Văratec și-a început părintele Anania traducerea Bibliei, la care a lucrat unsprezece ani. Din 1993 a primit ascultarea de a fi arhiepiscop al Clujului. Înaltpreasfințitul Bartolomeu recunoaște că din 1990, de când a început lucrul la Biblie, nu a mai scris literatură, socotind că scrierile lui de până atunci erau exerciții pe limba română pregătitoare pentru ceea i-a rânduit Dumnezeu să facă ulterior. Iar în ceea ce privește Memoriile, le propune ca pe o mărturie nu doar a unei lumi, ci și a unui suflet. A propriului suflet.

Romanian movies

Toate filmele romanesti din toate timpurile                   Filme romanesti pe genuri: >  > * Actiune <http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Actiune>  (11) > * Aventuri <http://cinemaromanesc..blogspot.com/search/label/Aventuri> (10) > * Comedie <http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Comedie>  (34) > * Documentar <http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Documentar> (5) > * Drama <http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Drama>  (36) > * Film istoric <http://cinemaromanesc.blogspot.com/search/label/Film%20istoric>  (10) > * Muzical <http://cinemaromanesc.blogspot..com/search/label/Muzical>  (2) > * Pentru copii <http://cinemaromanesc..blogspot.com/search/label/Pentru%20copii>  (6) Catalog filme romanesti de la A-Z: >  > * 4 luni, 3 saptamani si 2 zile (2007) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/4-luni-3-saptamani-si-2-zile-2007..html> > * A 2-a cadere a Constantinopolului (1994) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/2-cadere-constantinopolului-1994.html> > * A fost sau n-a fost (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980_26...html> > * Actorul si Salbaticii (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/actorul-si-salbaticii-1974.html> > * Am fost 16 (1978) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/am-fost-16-1978.html> > * Amintiri din copilarie (1964) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/amintiri-din-copilarie-1964.html> > * Apocalipsa dupa Cioran (1995) <http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/apocalipsa-dupa-cioran-1995.html> > * Artista, Dolarii si Ardelenii (1978) <http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/artista-dolarii-si-ardelenii-1978.html> > * Asta e (2001) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/asta-e-2001.html> > * Asta seara dansam in familie (1972) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/asta-seara-dansam-in-familie-1972.html> > * Astfalt Tango (1996) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/astfalt-tango-1996.html> > * B.D. in alerta (1970) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-in-alerta-1970.html> > * B..D. intra in actiune (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-intra-in-actiune-1971...html> > * Balanta (1992) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/balanta-1992.html> > * Baltagul (1969) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/baltagul-1969.html> > * Binecuvantata fii inchisoare (2002) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/binecuvantata-fii-inchisoare-2002.html> > * Buletin de Bucuresti (1983) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/buletin-de-bucuresti-1983.html> > * Burebista (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/burebista-1980.html> > * Capcana Mercenarilor (1981) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/capcana-mercenarilor-1981.html> > * Casatorie cu repetitie (1985) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/casatorie-cu-repetitie-1985.html> > * Cel mai iubit dintre pamanteni (1992) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cel-mai-iubit-dintre-pamanteni-1992.html> > * Cenaclul Flacara (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980.html> > * Cine arvoneste , acela plateste! (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/cine-arvoneste-acela-plateste-1989.html> > * Ciprian Porumbescu (1972) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciprian-porumbescu-1972.html> > * Ciresarii (1984) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciresarii-ep1-expeditia-in-pericol..html> > * Ciuleandra (1985) <http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/08/ciuleandra-1985.html> > * Cocosul decapitat (2007) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cocosul-decapitat-2007.html> > * Columna (1968) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/columna-1968_26.html> > * Cu mainile curate (1972) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cu-mainile-curate-1972.html> > * Cucoana Chirita (1986) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cucoana-chirita-1986.html> > * Cuibul de Viespi (1986) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cuibul-de-viespi-1986.html> > * Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cum-mi-am-petrecut-sfarsitul-lumii-2006.html> > * Dacii (1966) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dacii-1966.html> > * Dincolo de pod (1976) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dincolo-de-pod-1976.html> > * Drumul oaselor (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/drumul-oaselor-1980.html> > * Duelul (1981) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/duelul-1981.html> > * Duhul aurului (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/09/duhul-aurului-1974.html> > * Dumbrava Minunata (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dumbrava-minunata-1980.html> > * După-amiaza unui torţionar (2001) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dupa-amiaza-unui-tortionar-2001.html> > * Felix si Otilia (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/felix-si-otilia-1971.html> > * Filantropica (2001) <http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/filantropica-2001.html> > * Fratii Jderi (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/fratii-jderi-1974.html> > * Haiducii lui Saptecai (1970) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/haiducii-lui-saptecai-1970.html> > * Inceputul adevarului (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/inceputul-adevarului-1989.html> > * Italiencele (2004) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/italiencele-2004.html> > * Lautarii (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/lautarii-1971-emil-loteanu.html> > * Liceenii - Extemporal la Dirigentie (1987) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/liceenii-extemporal-la-dirigentie-1987.html> > * Marilena de la P 7 (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/marilena-de-la-p7-2006.html> > * Martori disparuti (1988) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/martori-disparuti-1988..html> > * Mihai Viteazul (1970) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mihai-viteazul-1970.html> > * Mircea cel Batran (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mircea-cel-batran-1989.html> > * Miscarea legionara (1996) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/miscarea-legionara-1996.html> > * Nea Marin Miliardar 1979 <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nea-marin-miliardar-uncle-marin.html> > * Neamul Soimarestilor (1964) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/neamul-soimarestilor-1964.html> > * Nesfirsit - California Dreamin 2007 <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nesfirsit-california-dreamin-2007.html> > * Noi, cei din linia intai (1985) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/noi-cei-din-linia-intai-1985.html> > * Nunta muta (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nunta-muta-2008.html> > * O Scrisoare Pierduta (1953) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/o-scrisoare-pierduta-1953.html> > * Occident (2002) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/occident-2002..html> > * Pacala (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/pacala-1974.html> > * Pas in doi (1985) 17 Apr 2009 <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/pas-in-doi-1985.html> > * Poveste de cartier (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/poveste-de-cartier-2008.html> > * Poveste la Scara C (2003) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/poveste-la-scara-c-2003.html> > * Prea tarziu (1996) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/prea-tarziu-1996.html> > * Rapirea fecioarelor (1968) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/rapirea-fecioarelor-1968..html> > * Restul e tacere (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/restul-e-tacere-2008.html> > * Revansa (1978) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/revansa-1978.html> > * Roming (2007) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/roming-2007.html> > * România Ciopârţită (2005) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/romania-ciopartita.html> > * Roscovanul (1976) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/roscovanul-1976.html> > * Saptamana nebunilor (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/saptamana-nebunilor-1971..html> > * Secretul lui Bachus (1984) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/secretul-lui-bachus-1984.html> > * Supravietuitorul (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/supravietuitorul-2008.html> > * Tache (2009) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tache-2009..html> > * Tanta si Costel (1967) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tanta-si-costel-1967.html> > * Terminus Paradis (1998) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/terminus-paradis-1998..html> > * Tinerete fara batrinete (1968) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tinerete-fara-batrinete-1968.html> > * Trandafirul Galben (1982) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trandafirul-galben-1982.html> > * Trei frati de belea (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trei-frati-de-belea-2006..html> > * Tunul de lemn (1986) <http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/tunul-de-lemn-1986..html> > * Ultimul Cartus (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ultimul-cartus-1974.html> > * Un bulgare de huma (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-bulgare-de-huma-1989.html> > * Un cartus de kent si un pachet de cafea (2004) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-cartus-de-kent-si-un-pachet-de-cafea.html> > * Un Comisar Acuza (1973) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-comisar-acuza-1973.html> > * Un film simplu (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-film-simplu-2008.html> > * Undeva in est (1991) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/undeva-in-est-1991.html> > * Valeu, valeu, nu turna (1991) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/valeu-valeu-nu-turna-1991.html> > * Veronica 1968 <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/veronica-1968.html> > * Vlad Tepes (1978) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/vlad-tepes-1978.html> > * Weekend cu mama (2009) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/weekend-cu-mama-2009.html> >  >  Arhivă site : >  > * 2009 <http://cinemaromanesc.blogspot.com/search?updated-min=2009-01-01T00%3A00%3A00-08%3A00&updated-max=2010-01-01T00%3A00%3A00-08%3A00&max-results=50> (93) >  > * septembrie <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009_09_01_archive.html>  (20) >  > * Cine arvoneste , acela plateste! (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/cine-arvoneste-acela-plateste-1989.html> > * Drumul oaselor (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/drumul-oaselor-1980.html> > * Dincolo de pod (1976) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dincolo-de-pod-1976.html> > * Duhul aurului (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/duhul-aurului-1974.html> > * După-amiaza unui torţionar (2001) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/dupa-amiaza-unui-tortionar-2001.html> > * Liceenii - Extemporal la Dirigentie (1987) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/liceenii-extemporal-la-dirigentie-1987.html> > * Martori disparuti (1988) <http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/09/martori-disparuti-1988.html> > * Marilena de la P 7 (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/marilena-de-la-p7-2006.html> > * Miscarea legionara (1996) <http://cinemaromanesc...blogspot.com/2009/09/miscarea-legionara-1996.html> > * Noi, cei din linia intai (1985) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/noi-cei-din-linia-intai-1985..html> > * O Scrisoare Pierduta (1953) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/o-scrisoare-pierduta-1953.html> > * Occident (2002) <http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/09/occident-2002.html> > * Inceputul adevarului (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/inceputul-adevarului-1989.html> > * Pas in doi (1985) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/pas-in-doi-1985.html> > * Poveste la Scara C (2003) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/poveste-la-scara-c-2003.html> > * Rapirea fecioarelor (1968) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/rapirea-fecioarelor-1968...html> > * Restul e tacere (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/restul-e-tacere-2008.html> > * România Ciopârţită <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/romania-ciopartita.html> > * Roscovanul (1976) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/roscovanul-1976.html> > * Saptamana nebunilor (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/09/saptamana-nebunilor-1971..html> >  > * august <http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009_08_01_archive.html> (73) >  > * Secretul lui Bachus (1984) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/secretul-lui-bachus-1984..html> > * Tanta si Costel (1967) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tanta-si-costel-1967.html> > * Tinerete fara batrinete (1968) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tinerete-fara-batrinete-1968.html> > * Trandafirul Galben (1982) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trandafirul-galben-1982.html> > * Un cartus de kent si un pachet de cafea (2004) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-cartus-de-kent-si-un-pachet-de-cafea.html> > * Undeva in est (1991) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/undeva-in-est-1991.html> > * Weekend cu mama (2009) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/weekend-cu-mama-2009.html> > * Pacala (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/pacala-1974.html> > * Columna (1968) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/columna-1968_26.html> > * Ciprian Porumbescu (1972) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciprian-porumbescu-1972.html> > * Buletin de Bucuresti (1983) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/buletin-de-bucuresti-1983.html> > * Binecuvantata fii inchisoare (2002) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/binecuvantata-fii-inchisoare-2002.html> > * A fost sau n-a fost (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980_26..html> > * Buzduganul cu trei peceti (1977) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/buzduganul-cu-trei-peceti-1977.html> > * Cu mainile curate (1972) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cu-mainile-curate-1972.html> > * Ultimul Cartus (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ultimul-cartus-1974.html> > * Un Comisar Acuza (1973) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-comisar-acuza-1973.html> > * Revansa (1978) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/revansa-1978.html> > * Duelul (1981) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/duelul-1981.html> > * Un bulgare de huma (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-bulgare-de-huma-1989.html> > * Prea tarziu (1996) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/prea-tarziu-1996.html> > * Terminus Paradis (1998) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/terminus-paradis-1998.html> > * Filantropica (2001) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/filantropica-2001.html> > * Italiencele (2004) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/italiencele-2004.html> > * Trei frati de belea (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/trei-frati-de-belea-2006...html> > * Tache (2009) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tache-2009.html> > * Roming (2007) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/roming-2007.html> > * Un film simplu (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/un-film-simplu-2008..html> > * Supravietuitorul (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/supravietuitorul-2008.html> > * Poveste de cartier (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/poveste-de-cartier-2008.html> > * Nunta muta (2008) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nunta-muta-2008.html> > * Cocosul decapitat (2007) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cocosul-decapitat-2007.html> > * 4 luni, 3 saptamani si 2 zile (2007) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/4-luni-3-saptamani-si-2-zile-2007.html> > * Mircea cel Batran (1989) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mircea-cel-batran-1989.html> > * Neamul Soimarestilor (1964) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/neamul-soimarestilor-1964.html> > * Tunul de lemn (1986) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/tunul-de-lemn-1986.html> > * Valeu, valeu, nu turna (1991) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/valeu-valeu-nu-turna-1991.html> > * Vlad Tepes (1978) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/vlad-tepes-1978..html> > * Mihai Viteazul (1970) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/mihai-viteazul-1970.html> > * Haiducii lui Saptecai (1970) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/haiducii-lui-saptecai-1970.html> > * Fratii Jderi (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/fratii-jderi-1974..html> > * Felix si Otilia (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/felix-si-otilia-1971.html> > * Dumbrava Minunata (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dumbrava-minunata-1980.html> > * Dacii (1966) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/dacii-1966.html> > * Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii (2006) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cum-mi-am-petrecut-sfarsitul-lumii-2006.html> > * Cuibul de Viespi (1986) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cuibul-de-viespi-1986.html> > * Ciuleandra (1985) <http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/08/ciuleandra-1985.html> > * Ciresarii (1984) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/ciresarii-ep1-expeditia-in-pericol.html> > * Cucoana Chirita (1986) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cucoana-chirita-1986.html> > * Cenaclul Flacara (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cenaclul-flacara-1980..html> > * Cel mai iubit dintre pamanteni (1992) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/cel-mai-iubit-dintre-pamanteni-1992.html> > * Capcana Mercenarilor (1981) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/capcana-mercenarilor-1981.html> > * Casatorie cu repetitie (1985) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/casatorie-cu-repetitie-1985.html> > * B.D.. la munte si la mare (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-la-munte-si-la-mare-1971.html> > * B.D. intra in actiune (1971) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-intra-in-actiune-1971.html> > * B.D. in alerta (1970) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/bd-in-alerta-1970.html> > * Burebista (1980) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/burebista-1980.html> > * Balanta (1992) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/balanta-1992.html> > * Lautarii (1971) - Emil Loteanu <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/lautarii-1971-emil-loteanu.html> > * Baltagul (1969) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/baltagul-1969.html> > * Astfalt Tango (1996) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/astfalt-tango-1996.html> > * Asta seara dansam in familie (1972) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/asta-seara-dansam-in-familie-1972.html> > * Asta e (2001) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/asta-e-2001.html> > * Artista, Dolarii si Ardelenii (1978) <http://cinemaromanesc..blogspot.com/2009/08/artista-dolarii-si-ardelenii-1978.html> > * Apocalipsa dupa Cioran (1995) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/apocalipsa-dupa-cioran-1995.html> > * Amintiri din copilarie (1964) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/amintiri-din-copilarie-1964.html> > * Am fost 16 (1978) <http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/08/am-fost-16-1978.html> > * Actorul si Salbaticii (1974) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/actorul-si-salbaticii-1974.html> > * A 2-a cadere a Constantinopolului (1994) <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/2-cadere-constantinopolului-1994.html> > * Veronica 1968 <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/veronica-1968.html> > * Nea Marin Miliardar / Uncle Marin, the Billionaire... <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nea-marin-miliardar-uncle-marin.html> > * Nesfirsit - California Dreamin 2007 <http://cinemaromanesc.blogspot.com/2009/08/nesfirsit-california-dreamin-2007.html> > * S-au ales cele mai bune zece filme româneşti din t... <http://cinemaromanesc.blogspot..com/2009/08/s-au-ales-cele-mai-bune-zece-filme.html>  Filme româneşti din toate timpurile <http://cinemaromanesc.blogspot.com/>  > Cinemaromanesc.blogspot.com <http://cinemaromanesc.blogspot.com/>  este absolut legal şi contine doar link'uri către alte site-uri de pe internet:video.google.com <http://video.google.com/> , youtube.com <http://youtube.com/> , dailymotion.com <http://dailymotion.com/> , vide.yahoo.com<http://vide.yahoo.com/>  şi altele....). Noi nu găzduim sau incarcam nici un fişier video, media şi nu suntem responsabili pentru acurateţe, copyright, legalitate, decenţă sau alt aspect ce ar putea conţine pagina noastră. Daca aveti orice problemă legală va rugăm contactati site-urile care posteaza aceste fisiere. >  > Pagina noastră nu gazduieste nici un film, noi doar căutam şi colecţionam filme de pe internet. Scopul nostru este promovarea filmului românesc. Filmul românesc trebuie să ajungă în casele tuturor românilor! >  > cinemaromanesc@yahoo.com <http://us.mc362.mail.yahoo.com/mc/compose?to=cinemaromanesc@yahoo.com>